Dragi prieteni,
Percepţia noastră generală este că trăim într-o ţară decimată de tensiuni, o ţară a spăgii şi mitei, a corupţiei, o ţară a înjurăturilor şi pomenilor, a ciudaţilor, a piţipoancelor siliconate, o ţară inaccesibilă majorităţii. Suntem lipsiţi de ambiţii şi aspiraţii, stăm, aşteptăm şi mimăm realitatea, parazităm solul şi subsolul care ne îneacă în bogăţii şi resurse, ne pierdem în nimicuri şi sfidăm viitorul. Am devenit nesemnificativi pe harta geopoliticii mondiale, suntem depozitarul gunoiului european şi ne lăsăm conduşi de „iluştrii analfabeţi” şcoliţi peste hotare. Salvarea noastră, prin integrarea în proiectul european, rămâne o tentativă generoasă dar mult prea îndepărtată.
Noul an, 2012, va suprapune peste grijile românilor, generate de puternica criză economico-financiară, previziunile apocaliptice lăsate moştenire de mitul mayaş al sfârşitului lumii. Cu cât viitorul este mai puţin previzibil, fricile prind mai bine la prostime. Toate tensiunile acumulate în anii 2008 -2011 şi exacerbate de stilul inconfundabil al actualei administraţii statale, vor fi exprimate , în mod barbar, în campania electorală. Vom fi martorii unei crize politice în interiorul căreia, puterea va adopta o strategie de autoapărare asumată anticipat. Această strategie alcătuită din multe componente neortodoxe va sufla permanent în văpaia conflictului politic, va fragmenta conştiinţa socială, va şubrezi voinţa consensuală şi va alimenta tendinţele naţionaliste, populiste şi justiţiare. Şi pentru ca risipa de energie să fie totală se vor relua, în dezbatere, teme majore precum „modificarea constituţiei (300 de parlamentari şi parlament unicameral)” şi „regionalizarea ( după patent UDMR)”. În anul care vine democraţia autentică transmisă lumii, prin lecţia grecească, va suferi grave derapaje în România. După moartea lui Vaclav Havel, părintele democraţiei în regiunea central şi est europeană, unele ziare americane au efectuat analize cu privire la evoluţia democratică a societăţilor din zona cu pricina. Concluzia a fost aceea că moştenirea democratică a lui Havel este serios periclitată de autoritarism în Ungaria, erodarea libertăţii presei în Letonia, de corupţie în Bulgaria şi România. Despre măsurile aberante şi criminale anticriză, luate de guvernul român nicio vorbă, despre nefuncţionarea legislativului nimic, despre intervenţia politicului în justiţie idem, doar suntem situaţi pe axa : Bucureşti, Londra, Washington.
Sănătatea democraţiei noastre este strâns legată de funcţionarea statului de drept. In ultimii ani, peste tot în lumea modernă începând cu societatea americană şi terminând cu cea românească, noaptea numărării votului este una decisivă pentru triumful democraţiei. În urma exprimării votului de către cetăţeni o „forţă divină” împarte opţiunile de vot, fix în două părţi egale. Doar câteva mii de voturi în plus are cel care câştigă şi această diferenţă este scoasă în evidenţă, bineînţeles, prin numărare. Poate sunt un naiv dar continui să cred că aceste voturi în plus, pentru o tabără sau alta, sunt hotărâte la masa acelora la care , noua putere instalată le promite mai mult. Acesta este motivul pentru care voturile „liber şi legal exprimate” sunt, cum spune românul, „jumi –juma”. De aici , din „noaptea cea mai lungă” încep negocierile şi aici se termină democraţia.
Noua găselniţă de comasare a alegerilor poate da peste cap orice sondaje preliminare. Am discutat cu unii reprezentanţi ai opoziţiei şi nu par a fi îngrijoraţi. Ba chiar susţin cu nerozie că îi avantajează o asemenea strategie a comasării. Opoziţia a depus moţiunea de cenzură intitulată “După 22 de ani, democraţia este în pericol", în care se arată "Proiectul privind comasarea alegerilor este un demers discreţionar, unilateral şi antidemocratic al actualei puteri, elaborat fără consultarea societăţii civile şi impus prin procedura angajării răspunderii, Parlamentul fiind din nou eliminat din ecuaţia democratică". Comasarea alegerilor este un simulacru de procedură legislativă, susţin iniţiatorii. De asemenea, în moţiune este susţinut faptul că prelungirea mandatelor aleşilor locali în funcţii înseamnă schimbarea regulilor în timpul jocului. Şi se arată că nu se întrunesc niciuna dintre condiţiile special prevăzute de lege care să justifice prelungirea mandatelor actualilor aleşi locali. În textul moţiunii se precizează că fraudarea alegerilor este "adevărata miză a comasării alegerilor".
Opoziţia democratică, fără sprijin popular, nu are şanse de salvare a democraţiei. Din nefericire pentru noi toţi, poporului nu-i pasă şi, cu atât mai puţin, nici Curţii Constituţionale. Prin urmare, alegerile "comasate" vor fi organizate, cel mai probabil, în toamnă prin amânarea alegerilor locale - lucru care nu s-a mai petrecut în cei 22 de ani de după revoluţie. În legea actuală, mandatul aleşilor locali nu poate fi prelungit decât în caz de dezastre.
Comasarea alegerilor este o “particularitate a democraţiei constituţionale” originale a PDL, deoarece nicăieri în Europa alegerile locale sau de orice alt fel nu au fost amânate şi nicăieri nu au avut loc comasări de alegeri în numele crizei. În Franţa vor avea anul viitor patru rânduri de alegeri - alegeri prezidenţiale în două tururi şi alegeri parlamentare tot în două tururi. Criza a dărâmat guverne precum în Italia sau Grecia şi în altele a impus alegeri anticipate, precum în Spania, dar nicăieri alegerile, indiferent de ce fel, nu au fost amânate. Din 2009, până în 2012, opoziţia a depus 10 moţiuni de cenzură - nouă au fost respinse şi una adoptată, în toamna lui 2009. Graţie domnului preşedinte, drept premier, a fost impus din nou, Emil Boc, după ce el fusese demis de Parlament. Astăzi suntem onoraţi să navigăm prin furtuna crizei sub conducerea “ celui mai eficient guvern care are cel mai bun ministru de finanţe din Europa „.
Doi factori importanţi vor departaja forţele politice adverse: „conştiinţa civică a românilor de la oraşe şi, mai ales, de la sate, insensibili la mita electorală”; „gradul de istruire ridicat al electoratului în domeniul dezvoltării, menţinerii şi consolidării democraţiei sociale”. Mita politică şi derapajele de la legea electorală sunt deja prezente în viaţa noastră publică şi personală.
În ce priveşte democraţia socială, aceasta va fi serios afectată de erorile produse în listele electorale permanente, suplimentare şi complementare şi degringolada din secţiile de votare. Cele trei urne, etichetate cu destinaţii diferite, vor genera un raport de forţe egal, între voturile valide şi cele nule.
România imită de 22 de ani formele democratice ale ţărilor avansate. Un mare critic spunea: „menirea poporului român este de a vieţui în Orientul spiritual. Românul se defineşte prin resemnare pasivă, se supune forţelor naturii care îl zdrobesc crezând că cine ştie ce forţă misterioasă religioasă acţionează asupra lui şi de aceea i se pare inutil să lupte”.
Militarii în rezervă, din toate structurile de apărare şi ordine publică au fost educaţi în sisteme închise, delimitate de patriotism, ordine, lege, dăruire exemplară, profesionalism, unitate, sacrificiu, onestitate, supunere şi demnitate. De trei ani, puterea a declanşat împotriva noastra o campanie de denigrare, de acuzare şi de minimalizare a locului şi rolului nostru în ecuaţia social – politică a ţării. Strategia diabolică de izolare a noastră într-un cadru social politic puternic fragmentat, a fost remodelată, sub presiunea manifestării unităţii noastre de voinţă şi acţiune. Aşa se face că ilegala şi controversata Lege nr. 119 din 2010 , în loc să producă economii la bugetul de stat, a creat eforturi bugetare suplimentare pentru plata pensiilor militare. Sub bagheta ministrului apărării, 90% din pensiile camarazilor din MAN au fost mărite substanţial de la 7 lei la 100%. Pentru înştiinţarea militarilor în rezervă asupra binefacerilor financiare au fost utilizate instrumente de manipulare, vestitele scrisori de felicitare. Celelate cadre militare în rezervă, mai ales cele din MAI, SRI şi alte structuri au fost lăsate în aşteptare , până în prag de an nou 2011- 2012. Acum suntem în perioada în care , prin noile decizii de revizuire, aleşii ne înştiinţează că suntem lipsiţi de preţuirea lor şi că trebuie să renunţăm bucuroşi la un cuantum al pensiei între 10 – 50%. În loc de urarea de An Nou ni se transmit mesaje de tipul:”renunţă la viaţă bucuros”, „îndură fără să cârteşti”, respectă fără să fi respectat”, „slujeşte fără să fi preţuit”. Aceasta este semnificaţia tăierilor brutale ale pensiilor militare. Am discutat în aceste zile cu mulţi colegi, în rezervă, din MAN, MAI şi SRI. Unii sunt complet demoralizaţi din prea multă iubire, dăruire, responsabilitate ,grijă , respect şi preţuire pentru cei dragi aflaţi în întreţinerea lor. Alţii au afecţiuni cu sănătatea sau îngrijesc pe cineva din familie. Unii au soţiile şomere sau casnice şi trăiesc din aceste venituri ciuntite mişeleşte de guvern. Peste conştiinţele lor curate s-a aşternut un voal al dezamăgirilor crunte provocate de o administraţie care este iresponsabilă chiar şi în faţa lui Dumnezeu. Norocul nostru este că am învăţat şi ne-am educat să trăim departe de lux, risipă şi îmbuibare. Vom supravieţui şi în această iarnă dar nici lor nu le va fi uşor. Am fost iniţial , în sindicatul militar, în jur de 20.000 de oameni. Scrisorile de mulţumire ne-au separat în mulţumiţi şi nemulţumiţi. Dumnealor , guvernanţii nu ştiu un lucru esenţial : 80% din cei felicitaţi vor rămâne alături de colegii lor nedreptăţiţi la care se vor adăuga încă 30.000- 40.000 de militari în rezervă ale căror pensii au fost ciuntite de coasa nemiloasă şi iresponsabilă a lui Boc. Şi atunci să vezi puterea unui sindicat militar! Abia acum vom deveni o forţă. Iar din ianuarie, vom demara alte câteva zeci de mii de procese. În sfârşit, am primit şi eu decizia de revizuire prin care, pensia netă scade de la 4.200 lei la 3.300 lei. Din nefericita mea existenţă am dăruit armatei 37 de ani de muncă la care se adaugă anii din liceul militar. „Am intrat în rândul lumii” cum se spune, după ce am avut pensia suspendată timp de 16 luni (în acest timp nu am luat niciun leu pensie de la stat, în timp ce el, statul, m-a jecmănit de 16.000 de euro „drepturi de proprietate”). Între 1989 şi 2002, am pus umărul şi eu, ca şi dumneavoastră, la efortul de intrare în NATO. De la 40 de ani am îndeplinit numai funcţii de general, iar sutele de delegaţii străine pentru analiza compatibilităţii cu NATO, au fost primite de subsemnatul la Braşov. Au fost anii cei mai dificili din îndelungata carieră, în care am solicitat la maximum energia colegilor din Academie. Reprezentarea trebuia să fie la cel mai înalt nivel iar competenţele noastre profesionale trebuiau menţinute la cele mai înalte cote. Pe lângă eforturile financiare oficiale, protocolare, alături de camarazi, împărţeam solda suportând şi eforturi financiare informale, personale. Programul nostru , în această perioadă, nu a cunoscut zilele de repaus, iar solicitările zilnice ne-au şubrezit „irevocabil şi definitiv sănătatea”. Acum statul îşi bate joc de noi încercând să ne pedepsească, pentru loialitatea noastră,"definitiv şi irevocabil" . După ieşirea la pensie am muncit, tot la stat în cadrul universităţii, încă 10 ani. De acum înainte , dl.Boc şi acoliţii „mă driblează” cu încă 1000 de lei lunar din pensie, drept "recompensă" pentru cei 47 de ani, de serviciu.
În această perioadă, dl.Boc "era membru full" al Internaţionalei Socialiste, pentru ca în martie 2005, peste noapte, să se transfere cu partid cu tot, de la echipa de stânga înfiinţată de Olaf Palme şi Willy Brandt la cea de dreapta a lui Charles De Gaulles şi Konrad Adenauer. Acum, respiră liniştit aer de dreapta, naivii încă îl urmează, impostorii şi profitorii îl îndeamnă "să cosească cu râvnă, pe terase şi câmpii deşertice,sărăcite prin exploatare nemiloasă şi barbară" pentru a menţine dezmăţul pe banii publici, luxul şi bogăţia acoliţilor. De trei ani ne ţin în recesiune, în timp ce, "voci critice şi cenzori morali din pdl" calcă în piciare idealurile tinerilor şi rup bucăţi din trupurile pensionarilor. Mă pot considera un nefericit al soartei, exploatat o viaţă întreagă, de un stat care şi-a reziliat complet, obligaţiile contractuale faţă de subsemnatul. „Viaţa este un vis pentru un înţelept, un joc pentru un prost, o comedie pentru un bogat şi o tragedie pentru cei săraci” (Sholom Aleichem). Încerc să înţeleg faptul că toată mascarada de „tăiere nemiloasă” rămâne un joc prost care se va sfârşi printr-o „comedie tragică” pentru aceia care fredonează dictonul „statul sunt eu – eu sunt Dumnezeu”. Jocul de-a Dumnezeu a fost şi rămâne un joc periculos, cu final tragic.
Dragi camarazi, statul nu trebuie confundat cu poporul sau cu ţara. Ultimele două, sunt de sorginte divină, pentru ele ne-am pus la bătaie sănătatea, familia , viitorul, viaţa. Vom face la fel dacă va fi nevoie, numai că, între noi şi ţară se interpune o administraţie ticăloşită, avară , străină de interesul naţional care, în limbajul politic modern, încă este denumită „stat”.
Poate aceste trăiri şi necazuri personale formează deliciul unora , intenţia mea a fost să vă confirm, că şi generalii suferă alături de voi, cei jefuiţi oficial de stat. Sunt însă suficient de conştient că trebuie să mă mobilizez pentru a reuşi chiar dacă raportul de forţe este acum, net superior, impostorilor.
Pe 24 ianuarie 2012, se va vedea forţa şi unitatea noastră. Chiar dacă acest fenomen nu se va produce, nu voi renunţa la luptă până când ultimul militar în rezervă, nu va fi pus în drepturile sale legitime. Pentru toţi acei militari în rezervă, afectaţi prin deciziile de revizuire, SCMD, filiala 1 Braşov vă stă la dispoziţie , pentru ca împreună, să corectăm aberaţiile şi derapajele unui sistem care se doreşte a fi democratic. O democraţie originală care, în prag de An Nou 2011- 2012, a produs atâtea nenorociri în familiile celor care au slujit ţara fără să ceară niciodată, nimic. Important este ca fiecare coleg păgubit să-şi facă, într-un fel, simţită prezenţa în sindicat. Acum se va vedea din partea celorlalţi, neafectaţi, adevărata educaţie, adevărata solidaritate. Vă aştept în sindicatul militar şi vă asigur de tot sprijinul meu.
Lăsaţi grijile pentru moment, se găseşte suficientă iubire şi în sărăcie. Dumnezeu să ne ajute să trecem cu bine peste aceste nenorociri şi să să ne meţinem sănătatea. „Cine a rătăcit şi a pătimit mult în lume, îşi găseşte bucurii chiar şi în durere”. (Homer) Familiile au nevoie de noi!
Preşedintele "Alianţei Pentru Respectarea Democraţiei -Octavian Paler"
Gl. mr.(r). prof.univ.dr. Petrişor Mandu
Se pare că , pentru poporul român, astăzi se rescrie istoria. Un popor asuprit, despărţit şi jefuit din interior şi din afară. Ca şi pe vremea fanarioţilor, domnitorul şi demnitarii sunt străini de interesele lui, tot ceea ce-şi doresc este câştigarea şi menţinerea, cu orice preţ, a puterii. Cei puţini fac legea pentru cei mulţi, iar drepturile majorităţii sunt călcate în picioare. Ţara a juns „pe butuci” pentru că o clică periculoasă arendează pământurile, bogăţiile subsolului şi intreprinderile printr-un proces idiot de privatizare în urma căruia se aleg cu „peşcheşul la teşcherea”. Trădătorii sunt preţuiţi, linguşitorii sunt promovaţi, traseiştii politici protejaţi. Oştirea ţării este, pusă în slujba altora, este continuu batjocorită, decimată şi slab înzestrată, borfaşii din structurile de vârf îşi împart banii nemunciţi şi apoi sunt „judecaţi” de ochii lumii, dispar instituţii ale statului, şcoli şi spitale. Mita este suverană, totul se reduce la bani: bani la angajare, bani la promovare, bani la înscriere, bani la examene, bani la spitale , bani la biserică, peste tot, uşile sunt deschise prin magia banilor nemunciţi. Medicamentele s-au scumpit, spitalele s-au emancipat, hoţiile şi prostiile de toate genurile se ţin lanţ.Toate aceste abuzuri pot fi stopate prin acţiunea civică responsabilă. Tranziţia de la dictatură la libertate, de la sărăcie la prosperitate nu a avut loc. Societatea românească geme sub incompetenţa şi răutatea impostorilor care se dau drept creatori de „admirabile sisteme de bunăstare”. Acestora nu le pasă şi, prin demagogie şi slogane absurde, reuşesc să producă clişee bune de consum pentru marea sărăcime a României. Am impresia că poporul, în majoritatea sa, a întors spatele democraţiei iar puterea este conştientă de acest fenomen. Câteodată încep să cred că, luptând împotriva abuzurilor puterii, mă opun gravitaţiei. Ne deranjează pe toţi foarte multe dar ne este teamă şi lene să intreprindem ceva. Ne interesează viaţa mondenă, ne hrănim din risipa altora, suntem extrem de materialişti ,educaţi să iubim banii, luxul , ipocrizia şi minciuna.Dragi prieteni,La sfârşitul acestui an 2011, dramatic din toate punctele de vedere pentru cetăţeni, am reuşit încă o performanţă, „aceea de a politiza colindele”. Fals şi ipocrit, românul priveşte nestingherit cum ultimele rămăşiţe de autenticitate, colindele străbune, în loc să exprime bucuria naşterii lui IISUS, mântuitorul lumii ,se transformă în balade populare de dor şi jale. Am citit , stimaţi prieteni, un mesaj transmis de cineva plecat din ţară care avea următorul conţinut: „Fie ca noul an sa fie mai prosper şi să ne întoarcem cu toţii în ţara noastră frumoasă şi bogată, exploatată de hoţi, plină de interlopi, politicieni orbiti de putere şi vedete de doi bani ce apar la toate posturile tv. La Multi Ani!”
